TED: Brian Greene: Is our Universe the only Universe?

"We learned that our universe is not static, that space is expanding, that that expansion is speeding up and that there might be other universes all by carefully examining faint pinpoints of starlight coming to us from distang galaxies.

But because the expansion is speeding up, in the very far future, those galaxies will rush away so far and so fast that we won't be able to see them. [...] So astronomers in the far future will see nothing but an endless stretch of static, inky, black stillness. And they will conclude that the universe is static and unchanging and populated by a single central oasis of matter that they inhabit - a picture of the cosmos that we definitely know to be wrong.

Now maybe  those future astronomers will have records handed down from an earlier era, like ours, attesting to an expanding cosmos. But would those future astronomers believe such ancient knowledge?"

Psihologia culorilor

Declaratia IAP despre predarea evolutiei

InterAcademy Panel (IAP) este o reţea globală formată din peste 115 academii ştiinţifice naţionale. Şi în 2006 au dat ei următoarea declaraţie:

Noi, Academiile de Ştiinţe subsemnate, am luat la cunoştinţă că în diferite părţi ale lumii, în cadrul cursurilor de ştiinţă predate in anumite sisteme publice de educaţie, doveziile ştiinţifice, datele şi teoriile dovedibile despre originile şi evoluţia vieţii pe Pământ sunt ocolite, negate sau confundate cu teoriile nedovedibile de către ştiinţă. Solicităm celor răspunzători de luarea deciziilor, profesorilor şi părinţilor să educe toţi copiii în baza metodelor şi descoperirilor ştiinţifice şi să le dezvolte înţelegerea ştiinţei naturii. Cunoaşterea lumii naturale în care trăiesc le va da puterea să îşi satisfacă nevoile şi să protejeze planeta.

Suntem de acord ca următoarele fapte bazate pe dovezi despre originea şi evoluţia Pământului şi a vieţii pe această planetă au fost stabilite de nenumărate observaţii şi rezultate experimentale obţinute independent dintr-o multitudine de discipline ştiinţifice. Chiar dacă sunt încă multe întrebări fără răspuns despre detaliile exacte ale schimbării evoluţioniste, doveziile ştiinţifice nu au contrazis niciodata următoarele rezultate:

1. Într-un univers care a evoluat până în prezent vreme de 11-15 miliarde de ani, Pământul nostru s-a format cu aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă.
2. De la formarea sa, Pământul - geologia şi mediul său - s-a schimbat sub efectele a numeroase forţe fizice şi chimice şi continuă să se schimbe şi acum.
3. Viaţa a apărut pe Pământ cu cel puţin 2,5 miliarde de ani in urmă. Imediat după, evoluţia organismelor fotosintetice a permis, de cel puţin acum 2 miliarde de ani, transformarea lentă a atmosferei la una ce conţine cantităţi substanţiale de oxigen. În plus faţă de eliberarea de oxigenul pe care îl respirăm, procesul de fotosinteză este sursa supremă de energie fixă şi de mâncare de care depinde viaţa umană de pe planetă.
4. De la apariţia ei pe Pământ, viaţa a luat multe forme, toate continuând să evolueze în moduri pe care paleontologia şi ştiinţele moderne ale biologiei şi biochimiei le descriu şi le confirmă independent cu precizie din ce în ce mai mare. Aspectele comune ale structurii codului genetic ale tuturor organismelor vii ce trăiesc astăzi, inclusiv oamenii, indică clar originea lor primordială comună.

De asemenea aderăm următoarei afirmaţii privint natura ştiinţei relativ la predarea evoluţiei şi în general la predarea oricărei discipline ştiinţifice:

Cunoştinţele ştiinţifice derivă dintr-un mod de cercetare a naturii universului cu succes şi cu mari consecinţe. Ştiinţa se focusează pe (i) observarea lumii naturale şi (ii) formularea de ipoteze testabile şi refutabile pentru a explica mai departe fenomenele observate. Când dovezile sunt suficient de clare, sunt dezvoltate teorii ştiinţifice care iau in considerare şi explică aceste dovezi şi prezic structura sau procesul posibile ale fenomenelor încă neobservate.

Înţelegerea valorii şi a scopului sunt în afara scopului ştiinţelor naturaii. Totuşi, un număr de componente - ştiinţific, social, filosofic, religios, cultural şi politic - contribuie la înţelegerea lor.

În cunoştinţă a limitărilor curente, ştiinţa este fără de sfârşit şi subiectul corectărilor şi expansiunilor pe măsură ce apar noi fapte teoretice şi empirice.

✦ ✦ ✦

1. Albanian Academy of Sciences

2. National Academy of Exact, Physical  and  Sciences, Argentina

3. Australian Academy of Science

4. Austrian Academy of Sciences

5. Bangladesh Academy of Sciences

6. The Royal Academies for Science and the Arts of Belgium

7. Academy of Sciences and Arts of Bosnia and Herzegovina

8. Brazilian Academy of Sciences

9. Bulgarian Academy of Sciences

10. RSC: The Academies of Arts, Humanities and Sciences  of Canada

11. Academia Chilena de Ciencias

12. Chinese Academy of Sciences

13. Academia Sinica, China, Taiwan

14. Colombian Academy of Exact, Physical and Natural Sciences

15. Croatian Academy of Arts and Sciences

16. Cuban Academy of Sciences

17. Academy of Sciences of the Czech Republic

18. Royal Danish Academy of Sciences and Letters

19. Academy of Scientific Research and Technology, Egypt

20. Académie des Sciences, France

21. Union of German Academies of Sciences and Humanities

22. The Academy of Athens, Greece

23. Hungarian Academy of Sciences

24. Indian National Science Academy

25. Indonesian Academy of Sciences

26. Academy of Sciences of the Islamic Republic of Iran

27. Royal Irish Academy

28. Israel Academy of Sciences and Humanities

29. Accademia Nazionale dei Lincei, Italy

30. Science Council of Japan

31. Kenya National Academy of Sciences

32. National Academy of Sciences of the Kyrgyz Republic

33. Latvian Academy of Sciences

34. Lithuanian Academy of Sciences

35. Macedonian Academy of Sciences and Arts

36. Academia Mexicana de Ciencias

37. Mongolian Academy of Sciences

38. Academy of the Kingdom of Morocco

39. The Royal Netherlands Academy of Arts and Sciences

40. Academy Council of the Royal Society of New Zealand

41. Nigerian Academy of Sciences

42. Pakistan Academy of Sciences

43. Palestine Academy for Science and Technology

44. Academia Nacional de Ciencias del Peru

45. National Academy of Science and Technology, The Philippines

46. Polish Academy of Sciences

47. Académie des Sciences et Techniques du Sénégal

48. Serbian Academy of Sciences and Arts

49. Singapore National Academy of Sciences

50. Slovak Academy of Sciences

51. Slovenian Academy of Sciences and Arts

52. Academy of Science of South Africa

53. Royal Academy of Exact, Physical and Natural Sciences of Spain

54. National Academy of Sciences, Sri Lanka

55. Royal Swedish Academy of Sciences

56. Council of the Swiss Scientific Academies

57. Academy of Sciences, Republic of Tajikistan

58. The Caribbean Academy of Sciences

59. Turkish Academy of Sciences

60. The Uganda National Academy of Sciences

61. The Royal Society, UK

62. US National Academy of Sciences

63. Uzbekistan Academy of Sciences

64. Academia de Ciencias Físicas, Matemáticas y Naturales de Venezuela

65. Zimbabwe Academy of Sciences

66. African Academy of Sciences

67. The Academy of Sciences for the Developing World (TWAS)

68. The Executive Board of the International Council for Science (ICSU)

1 leu pentru... biserica

Ce cred oamenii că se întâmplă cu banii daţi pentru biserică:

 Ce se întâmplă de fapt:

Fii intelept

În loc să se bucure şi să înveţe din difenreţele culturale, oamenii îşi irosesc viaţa încercând să demonstreze că cultura lor e mai bună. Why???

Allan Pease despre barbati si femei

Zice bine Allan Pease:

"Bărbaţii şi femeile vorbesc cu scopuri complet opuse. Noi credem că e cea mai mare diferenţă între sexe. Bărbaţii folosesc limbajul pentru a comunica fapte şi informaţii. Au propoziţii mai scurte, cu cap şi coadă şi cel puţin o informaţie la mijloc. Femeile folosesc vorbirea şi limba pentru a se apropia şi a răsplăti."

Pasajul Basarab

Vreo 5 ani de zile a durat construcţia pasajului Basarab şi mereu am crezut că va fi o chestie bună, va fluidiza traficul auto, să ajungi din Militari la Victoriei în mai puţin de 5 minute... e ceva. Am crezut că e bine să avem şi noi poduri cum vedeam prin filmele americane sau prin vestul Europei.

Dar apoi am realizat cât de primitiv gândeam. Pasajul Basarab a devenit brusc una dintre lucrările dezastruoase din Bucureşti. Pentru că strică oraşul mai mult decât îi face bine. Nu e evident, nu? Nu...

Pasajul doar fluidizează traficul auto. Asta va însemna mai multe maşini în trafic, care:

• cel mai probabil se vor gâtui în altă parte şi vor bloca traficul în alte zone
• vor produce mai multa poluare, atât chimică cât şi fonică.

Calea către un oraş modern nu o reprezintă în niciun caz şoselele cu 7 benzi care să fluidizeze traficul.Nu. Ar trebui să fie maxim o bandă pentru maşini pe fiecare stradă. Soluţiile urbanistice cu adevărat moderne sunt:

• crearea unei reţele de transport în comun performante, bazate pe transport electric: metrou, tramvai, troleibuz.
• crearea unei reţele performante de piste de bicicletă.
• crearea de zone car-free/pietonale în zonele centrale (cu parcări suficiente la marginea lor pentru ca omul să poată lăsa maşina undeva şi apoi să continue cu transportul în comun sau pe jos).

Ăsta e viitorul!